Era o iarnă geroasă. În șemineele din fiecare conac, limbile de foc jucau vesele, în timp ce stăpânii închinau un pahar de vin cu vecinii în fața focului

Ce vedem noi, privind în jurul nostru? Ce gîndim noi cînd vedem o bătrînică stînd în tăcere pe o bancă? Că e o bătrînică capricioasă… Că are o viaţă ne clară pentru noi, nesesizabilă percepţiilor noastre.

“Nemurirea este o concesie de eternitate pe care moartea o face vieţii.” (Emil Cioran)

Aveam odată un puzzle atât de complex încât mi-au trebuit douăzeci de ani să-i dezleg taina pentru ca modelul după care trebuia să-l rezolv dispăruse sau poate

Acum, foaia îmi pare prea albă. Gândurile prea multe. Păcatele prea mari. De-ai putea să scoți nemurirea din sacul lui Moș Crăciun sau să

Expoziția  de  pictură  s-a  dovedit  un  succes  răsunător.  Marmura  albastră  a  sălii    căpătase  irizări  de  foc  datorită  aglomerației, iar murmurul  continuu  al  vocilor 

„Eu una nu am nicio problemă cu nemurirea. Aş putea foarte bine să fiu conştientă de minutul zilei în care inima mea se va opri epuizată şi corpul îmi va inţepeni,

Proza scurta care trateaza descriptiv si in ritm oniric ideea ca nemurirea e in noi, ca murim des si renastem sub diverse forme in cautare de ideal. Read more ›