Categories

Archive

Nemurirea mea e în ochii tăi

Era o iarnă geroasă. În șemineele din fiecare conac, limbile de foc jucau vesele, în timp ce stăpânii închinau un pahar de vin cu vecinii în fața focului

Nu

Nu lăsa ca viața ta să fie un miez de timp stricat, Uită gustul dulce-întunecat, Închide cutia cu albastre lacrimi și roșii zâmbete,

Maci de carton

Lumina ruginită pătrunde În camera strivită de tăcere… Pe masă, flori din carton rotunde

Ochii sunt oglinda sufletului…

– De ce nu-ţi mai strălucesc ochii?… Îl priveam poate pentru a miliarda oara. Îi invăţasem chipul pe de rost. Buricele degetelor mele cunoşteau fiecare contur al feţei sale. Acea faţă perfecta, de zeu grec. Apollo al meu… ori

Ochii….

– De ce nu-ţi mai strălucesc ochii?… Îl priveam poate pentru a miliarda oara. Îi invaţasem chipul pe de rost. Buricele degetelor mele cunoşteau fiecare

Lumina orbilor

Liberatea mea, se afla in a ta privire In ganduri pierdute, sarutandu-te in nestire Un nor prea gros ce iubind ai risipit…

Gandesc in Amintiri

uneori e pur si simplu ea si chiar ma gandesc si as vrea sa nu mai fie mereu asa ca stiu ca as putea sa mai zic ceva dar totusi e a mea si nu esti tu si nu sunt Read more ›