Nemurirea
Nu credeam in nemurire,
Nu puteam a dovedi
Ce inseamnă veşnicie,
Sufletul a nu muri.
O lacrimă mi-a incolţit,
Atunci când Doamne am gândit,
Că voi păşii la Judecată,
Si inima mea indurată,
Te va ruga cu multa milă,
Să o ierţi pe-a Ta copilă.
Din înaltul cer senin
Rugăciuni duioase închin ,
Şi mă rog cu lacrimi calde
Să-mi dai Doamne bunătate,
Să-mi dai timp să cred ,să sper
C-am s-ajung la Tine-n cer.
Îţi mulţumesc, Iisuse drag
Esti un prieten adevărat,
Îţi dau intreaga viaţa mea,
S-o împleteşti cu Viaţa Ta.
Atunci când plâng , Tu plângi cu mine
Când eu zâmbesc si Tu zambesți,
Izvor de mântuiri…
Mă-ncurajezi si mă susţii
In drumul către veşnicii.
De Petre Daniela Cerasela