pe nisipul fierbinte scald marea-n priviri,
cioroii pe vîrfuri de cruci fac rugăciuni
copiilor adormiţi demult,
doar ecoul amintirilor suflă –
zglobii prindeau valuri în mare
şi pescăruşii cîntau serenade…
picăturile au spălat nisipul,
pietrele s-au topit sub greutatea apei
şi chipul vesel acum e stană de sare.
mă înalţ peste munţi să caut jocul copilăriei,
peste apusul îmbătat de soare
să chem pescăruşii să zboară
şi să culeg clipele fericiri uitate…
şuieră vîntul şi dezgoleşte mormîntul copilăriei,
fără putinţă murmur: unu, doi, valul vine înapoi…

de Elena Chesov